Insulele Phi Phi — istorie, povești și circuite

Povestea Insulele Phi Phi

În 1999, o echipă de producție a ajuns pe o plajă îngustă din golful Maya, ascunsă între pereți de calcar înalți de peste 100 de metri, pentru a filma "The Beach", cu Leonardo DiCaprio. Înainte de asta, Phi Phi Leh era doar una dintre miile de insule necunoscute turismului de masă din Marea Andaman. După lansarea filmului, numele locului a circulat în toată lumea, iar plaja aceea, Maya Bay, a devenit una dintre cele mai fotografiate destinații din Asia de Sud-Est. Popularitatea a venit însă cu un preț: presiunea turistică a afectat recifele de corali, iar autoritățile thailandeze au închis complet golful între 2018 și 2022 pentru refacere ecologică.

Insulele Phi Phi — cunoscute local ca Mu Ko Phi Phi — formează de fapt un grup de șase insule, dintre care doar două au o oarecare relevanță turistică: Phi Phi Don, singura locuită permanent, și Phi Phi Leh, nelocuită, protejată ca parte a Parcului Național Mu Ko Phi Phi înființat în 1983. Restul insulelor din arhipelag — Bida Nok, Bida Nai, Yung și Pai — sunt puncte de scufundare și site-uri de observare a vieții marine, mai puțin cunoscute publicului larg, dar apreciate de instructorii de diving din zonă.

Pe Phi Phi Don găsești micul oraș Ton Sai, construit pe un istm îngust de nisip care leagă două formațiuni stâncoase mai mari — o particularitate geografică ce oferă priveliști simultane către două golfuri diferite, unul spre răsărit și unul spre apus. Aici sunt restaurantele, piețele de noapte și punctele de plecare pentru excursii cu barca. Insula nu are drumuri asfaltate pentru mașini; transportul se face pe jos sau cu bărci cu coadă lungă, taxiurile tradiționale ale coastei thailandeze. Golful Maya, aflat pe Phi Phi Leh, rămâne principala atracție, dar accesul este acum reglementat strict — numărul de vizitatori și bărci permise zilnic este limitat, iar înotul este interzis în anumite zone pentru a proteja recifele reface abia recent.

Dincolo de plaja celebră, arhipelagul oferă puncte de scufundare cu vizibilitate de până la 20-30 de metri, unde se pot observa țestoase, rechini de recif și, ocazional, rechini-balenă în lunile de primăvară. Viking Cave, o peșteră aflată pe una dintre stâncile din Phi Phi Leh, își datorează numele picturilor vechi lăsate de marinari și este folosită de localnici pentru colectarea cuiburilor de rândunică, ingredient prețuit în bucătăria chineză.

O vizită la insulele Phi Phi durează de obicei o zi întreagă, pornind dis-de-dimineață dintr-un port precum Krabi sau Phuket, de unde bărcile rapide ajung în aproximativ 90 de minute. Perioada optimă este între noiembrie și aprilie, în sezonul uscat, când marea este calmă și vizibilitatea pentru scufundări e cea mai bună. Între mai și octombrie, musonul aduce valuri mai puternice și posibile anulări ale traseelor cu barca. Merită reținut că numărul zilnic de vizitatori în Maya Bay este limitat de autorități, iar accesul se face pe intervale orare stabilite, așa că o excursie organizată cu ghid local scutește de multe bătăi de cap logistice.

Într-un circuit turistic prin Thailanda, insulele Phi Phi apar de regulă ca excursie de o zi, integrată în segmentul dedicat coastei de sud, alături de Phuket sau Krabi. După zilele petrecute în Bangkok, cu templele sale aurii și traficul intens, sau după drumețiile prin nordul montan din jurul orașului Chiang Mai, ajungi pe coastă pentru un contrast total: apă limpede, stânci verticale și ritm lent. Multe circuite combină o zi de scufundări sau înot lângă Phi Phi Leh cu o seară liberă în Ton Sai, înainte de a continua spre alte insule din Marea Andaman sau spre plajele din Krabi. Este genul de oprire care închide bine un traseu prin Thailanda — după templele istorice și piețele urbane, o zi petrecută pe apă, printre stânci de calcar, oferă exact respirația de care ai nevoie înainte de finalul călătoriei.

Vezi excursie Thailanda și bifează Insulele Phi Phi din listă.