Podul peste râul Kwai — istorie, povești și circuite

Povestea Podul peste râul Kwai

În octombrie 1943, mii de prizonieri de război și muncitori asiatici forțați terminau, epuizați și înfometați, o structură metalică peste apele tulburi ale râului Kwai Yai, lângă orașul Kanchanaburi. Nu știau că podul pe care tocmai îl ridicaseră cu mâinile lor avea să devină, câteva decenii mai târziu, unul dintre cele mai vizitate obiective din Thailanda și subiectul unui film premiat cu șapte Oscaruri. Astăzi, când pășești pe traversele lui de oțel, e greu să nu te gândești la prețul uman din spatele acestei construcții aparent banale.

Podul face parte din așa-numita „Cale Ferată a Morții” (Death Railway), o linie de 415 kilometri construită de Imperiul Japonez pentru a lega Thailanda de Myanmar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Denumirea locală, Saphan Mae Nam Khwae, se traduce simplu prin „podul de pe râul Kwae” — thailandezii scriu numele râului Khwae, deși în engleză s-a impus forma Kwai, popularizată tocmai de romanul lui Pierre Boulle și de ecranizarea din 1957. Construcția liniei ferate a costat viața a peste 12.000 de prizonieri aliați și, se estimează, până la 90.000 de muncitori civili asiatici, morți din cauza malariei, epuizării și tratamentelor inumane. Podul original din lemn a fost distrus de bombardamentele aliate în 1945; secțiunile curbate de metal care există astăzi sunt reconstrucții parțiale, realizate cu materiale aduse ca reparații de război din Japonia.

Vizitatorii pot traversa podul pe jos, pe o pasarelă îngustă amenajată lângă șine, cu opriri special gândite pentru fotografii, în timp ce trenurile locale mai circulă ocazional pe aceeași linie. În apropiere se află Muzeul Căii Ferate Thailanda-Birmania, unde documente, fotografii de epocă și obiecte personale ale prizonierilor reconstituie condițiile de la construcția liniei. Cimitirul de Război din Kanchanaburi, îngrijit impecabil, adăpostește mormintele a peste 6.000 de soldați aliați și oferă un contrapunct liniștit, aproape solemn, față de agitația turistică din jurul podului.

O vizită completă la pod și la muzeele din jur durează, în medie, două-trei ore, dar cei interesați de istorie pot petrece o zi întreagă în Kanchanaburi, incluzând o plimbare cu trenul pe porțiunea rămasă din calea ferată originală, care traversează viaducte spectaculoase construite direct pe stânca de deasupra apei. Orașul se află la aproximativ două ore de mers cu mașina de Bangkok, ceea ce îl face accesibil ca excursie de o zi. Perioada recomandată pentru vizită este între noiembrie și februarie, când temperaturile sunt mai blânde și umiditatea mai scăzută decât în restul anului. Merită păstrat timp și pentru o plimbare pe malul râului, unde restaurantele plutitoare servesc mâncare thailandeză la prânz, cu vedere directă spre pod.

Podul peste râul Kwai apare frecvent în circuitele turistice prin Thailanda ca o oprire care completează, prin greutatea ei istorică, restul itinerariului centrat pe temple, piețe și peisaje naturale. Combinat adesea cu o vizită la cascadele din parcul național Erawan sau cu o excursie la granița cu Myanmar, obiectivul din Kanchanaburi oferă un contrast necesar față de agitația din Bangkok și eleganța templelor din Chiang Mai. Într-un circuit bine construit prin Thailanda, această oprire nu e doar un punct pe hartă, ci un moment de reflecție inclus firesc între aventură și descoperire culturală.

Include Podul peste râul Kwai în călătorie: alege circuit prin Thailanda.