Templul Tenryu-ji — istorie, povești și circuite

Povestea Templul Tenryu-ji

În 1339, un călugăr pe nume Musō Soseki a stat de vorbă cu un shogun despre un vis. Ashikaga Takauji, conducătorul care tocmai câștigase puterea în Japonia, visase un dragon de aur ridicându-se din râul Ōi, lângă Kyoto. Interpretarea lui Musō a fost simplă: sufletul împăratului Go-Daigo, cu care Takauji se războise și care murise recent, cerea liniște. Așa s-a născut Tenryu-ji, sau Templul Dragonului Ceresc (天龍寺, Tenryū-ji în japoneză), ridicat chiar pe locul unde împăratul avusese cândva o reședință. Povestea sună aproape prea frumos pentru a fi adevărată, dar arhivele templului o confirmă, cu tot cu detaliile diplomatice ale epocii.

Ce vezi azi la Tenryu-ji este, în mare parte, rezultatul unei continuități rare pentru Japonia — o țară în care incendiile și cutremurele au șters constant istoria. Templul a ars de opt ori de-a lungul secolelor, ultima dată în perioada Meiji, iar clădirile actuale datează în bună parte din secolul XIX. Dar grădina, cea care contează cu adevărat aici, a rămas neatinsă din 1339. Este opera lui Musō Soseki însuși, unul dintre cei mai influenți designeri de grădini zen din istoria Japoniei, și se numără printre puținele exemple de grădină din perioada Kamakura-Muromachi păstrate în forma ei originală.

Centrul grădinii este un iaz numit Sōgen-chi, conceput astfel încât să integreze muntele Arashiyama și dealul Kameyama din fundal ca parte a compoziției — o tehnică numită shakkei, sau „peisaj împrumutat”. Nu privești o grădină izolată, ci un întreg cadru natural pus în scenă cu precizie. Pietrele așezate în iaz simbolizează un crap care încearcă să urce o cascadă și să devină dragon, o aluzie budistă la perseverență și transformare spirituală. Din Sala Hōjō, unde stăteau altădată stareții templului, priveliștea rămâne aproape identică cu cea din urmă cu șapte secole, ceea ce e neobișnuit chiar și pentru standardele japoneze de conservare.

O vizită la Tenryu-ji durează în mod normal între o oră și o oră și jumătate, mai mult dacă alegi să continui pe poteca ce urcă spre crângul de bambus din spatele templului, unul dintre cele mai fotografiate locuri din Kyoto. Templul este deschis dis-de-dimineață, iar acesta e și momentul recomandat — Arashiyama devine aglomerat rapid, mai ales în weekend. Toamna, în noiembrie, arțarii din jurul iazului capătă nuanțe roșiatice care se reflectă în apă, iar primăvara cireșii înfloresc pe malurile din apropiere. Templul se află la aproximativ 25-30 de minute cu trenul de centrul orașului Kyoto, cu stație proprie pe linia Randen, ceea ce face accesul simplu chiar și fără mașină.

Tenryu-ji intră firesc într-un circuit turistic prin Japonia care include Kyoto, pentru că se leagă natural de restul zonei Arashiyama — crângul de bambus, podul Togetsukyo și, la câțiva pași, vechea vilă a actorului Ōkōchi Denjirō, cu grădina ei suspendată deasupra văii. Practic, o singură dimineață petrecută aici acoperă un întreg fragment de istorie japoneză, de la budismul zen medieval până la estetica peisagistică modernă. Pentru cei care aleg un circuit organizat prin Japonia, Tenryu-ji funcționează adesea ca punct de plecare pentru explorarea Kyoto-ului vechi, înainte de a continua spre cartierele Higashiyama sau Gion, unde tradiția capătă alte forme, la fel de vii.

Templul Tenryu-ji este unul dintre punctele de interes ale țării. Vezi pachet circuit Japonia.