Casa Nomura — istorie, povești și circuite

Povestea Casa Nomura

În cartierul Nagamachi din Kanazawa, între ziduri de lut ocru și canale înguste pe care încă mai curge apă adusă din secolul al XVII-lea pentru a stinge eventualele incendii, se ascunde o casă care nu arată impunător de la stradă. Nomura-ke, sau Casa Nomura, nu are fațada aurită și nici porți monumentale. Și tocmai asta e ideea: samuraii de rang mediu, cărora le-a aparținut această reședință, nu trăiau în palate, ci în case funcționale, gândite pentru echilibru, nu pentru fast. Abia când treci pragul și ajungi în camera cu vedere spre grădină înțelegi de ce acest loc a fost ales de revista americană Sukiya Living drept una dintre cele mai bune trei grădini private din Japonia, alături de Adachi Museum din Shimane și Katsura Rikyu din Kyoto.

Familia Nomura a slujit clanul Maeda, cei care au condus domeniul Kaga timp de peste 280 de ani, din 1583 până în restaurarea Meiji din 1868. Nomura Denbei, fondatorul liniei, a primit acest teren ca recompensă pentru meritele sale militare, iar descendenții lui au ocupat funcții administrative importante în domeniu timp de unsprezece generații. Casa originală a fost însă demolată aproape complet după căderea shogunatului, când mulți samurai și-au pierdut statutul și veniturile. Ce vedem azi este o reconstrucție atentă, realizată în perioada Meiji de un negustor bogat care a cumpărat proprietatea și a adus elemente arhitecturale — inclusiv un tavan din lemn de chiparos japonez, hinoki — din alte case samurai demolate în zonă, pentru a păstra spiritul epocii.

Punctul central al vizitei rămâne grădina, amenajată în stilul tsukiyama, cu movile artificiale, pietre așezate cu precizie și un iaz cu crapi koi de peste 400 de ani. Sunt exemplare venerabile, transmise practic ca patrimoniu viu odată cu proprietatea. Grădina a fost desenată astfel încât fiecare unghi din interiorul casei să ofere o compoziție diferită: un pin aplecat, o cascadă în miniatură, o felinar de piatră pe jumătate ascuns de mușchi. Etajul superior găzduiește o cameră de ceai autentică, folosită pentru ceremonia tradițională, iar la parter poți vedea obiecte personale ale familiei — arme, documente, piese de mobilier lăcuit — care spun mai multe despre viața cotidiană a unui samurai administrator decât orice carte de istorie.

Vizita durează, în mod normal, între 30 și 45 de minute, suficient cât să parcurgi camerele și să te așezi pentru câteva minute pe veranda din lemn, cu picioarele atârnând spre grădină — un obicei încurajat, de altfel, de personalul casei. Toamna, când arțarii japonezi capătă nuanțe de roșu aprins, și primăvara, în perioada înfloririi cireșilor, sunt momentele cele mai fotogenice, dar și cele mai aglomerate. Casa se află la aproximativ 20 de minute de mers pe jos din centrul Kanazawei, în cartierul Nagamachi, ușor accesibilă și cu autobuzul turistic care circulă în buclă prin oraș. Merită păstrat timp și pentru o plimbare pe ulițele înguste din jur, unde alte case samurai, unele transformate în muzee mai mici, altele încă locuite, dau o senzație autentică de oraș-fortăreață rămas neatins de graba modernă.

Casa Nomura apare, de regulă, în circuitele care includ Kanazawa ca etapă esențială pe coasta de vest a Japoniei, adesea combinată cu vizita la grădina Kenrokuen — una dintre cele trei mari grădini istorice ale țării — și cu piața de pește Omicho, aflată la câțiva pași distanță. Într-un traseu mai amplu prin Japonia, orașul se leagă firesc de Takayama și de satele din Alpii japonezi, sau de Kyoto, prin trenul shinkansen care reduce distanțele la câteva ore. Pentru cei care caută un contrapunct liniștit după agitația Tokyoului sau după templele aglomerate din Kyoto, Casa Nomura oferă exact acel moment de respiro: o curte tăcută, un ceai servit la fereastră și senzația că timpul, pentru câteva minute, s-a oprit în perioada Edo.

Casa Nomura este unul dintre punctele de interes ale țării. Vezi sejur în Japonia.