Valea Shuzheng — istorie, povești și circuite

Povestea Valea Shuzheng

În 1972, un grup de vânători din provincia Sichuan a rătăcit prin munții greu accesibili din nordul regiunii și a dat peste ceva pentru care nu aveau cuvinte potrivite. Lacuri înlănțuite, unele atât de albastre încât păreau pictate, altele verde-smarald sau turcoaz intens, separate de baraje naturale din calcar și acoperite parțial de păduri de bambus și brazi. Ceea ce au descoperit ei atunci s-a numit întotdeauna, în limba tibetană locală, Zhārú Sī — dar lumea l-a cunoscut mai târziu ca Jiuzhaigou. Iar inima acestui parc, locul de unde totul începe, este Valea Shuzheng, în chineză 树正沟 (Shùzhèng Gōu).

Valea Shuzheng este cea mai accesibilă și, în același timp, cea mai reprezentativă dintre cele trei văi principale ale parcului național Jiuzhaigou, declarat Patrimoniu Mondial UNESCO în 1992. Se întinde pe aproximativ 14,5 kilometri și găzduiește nu mai puțin de 40 de lacuri, cunoscute local sub numele de haizi — „copii ai mării", în traducere liberă din tibetană. Fiecare lac are o culoare distinctă, determinată de compoziția minerală a apei și de algele microscopice care trăiesc pe fundul de calcar. Lacul Rhinoceros, Lacul Reed, Lacul Shuzheng — fiecare poartă un nume cu poveste, adesea legat de legende tibetane despre spirite ale naturii și eroi locali. Conform uneia dintre ele, zeul Dago i-a dăruit iubitei sale Wounuosemo o oglindă din vânt și nori; când aceasta a scăpat-o, oglinda s-a spart în 108 lacuri strălucitoare. Numărul 108 nu este ales întâmplător — în budismul tibetan, este un număr sfânt.

Pe lângă lacuri, Shuzheng găzduiește și cel mai lat sistem de cascade din parc. Cascada Nuorilang, situată chiar la intrarea în vale, are o lățime de aproximativ 270 de metri — una dintre cele mai late cascade din China. Iarna, când temperaturile scad suficient, aceasta îngheață parțial, formând structuri de gheață care atrag fotografii din toată Asia. Traseele pietonale din lemn, construite pe piloni deasupra apei, permit vizitatorilor să traverseze lacurile și să observe fundul acestora cu o claritate aproape deranjantă. Nu există turbiditate, nu există alge în exces — doar o transparență care face adâncimea greu de estimat cu ochiul liber.

O vizită completă în Valea Shuzheng durează între trei și cinci ore, în funcție de ritmul ales și de numărul opririlor pentru fotografiat. Accesul se face din orașul Jiuzhaigou (Zhangzha), iar în interiorul parcului circulă autobuze ecologice incluse în biletul de intrare. Cea mai bună perioadă pentru o vizită este toamna, între septembrie și noiembrie, când pădurile se colorează în roșu, portocaliu și galben, creând un contrast vizual puternic cu lacurile albastre. Primăvara aduce verdele proaspăt și debitul maxim al cascadelor. Vara este aglomerată — parcul primește zilnic zeci de mii de vizitatori în sezon de vârf. Este recomandat să purtați pantofi comozi, să evitați ieșirea de pe platformele amenajate și să nu alimentați animalele sălbatice din zonă.

Valea Shuzheng face parte integrantă din circuitele turistice dedicate Chinei de vest și sudice, alături de obiective precum Orașul Interzis din Beijing, Munții Huang Shan sau Orașul Vechi din Lijiang. Un circuit bine structurat prin această parte a Chinei include de obicei și Chengdu — capitala provinciei Sichuan, la aproximativ 450 de kilometri distanță, unde se pot vizita centrele de reproducere a ursului panda. Combinația dintre cultura tibetană din Jiuzhaigou și energia urbană a Chengdu-ului oferă o perspectivă echilibrată asupra diversității extraordinare a Chinei. Valea Shuzheng nu este doar un peisaj — este un argument convingător pentru a înțelege de ce această țară merită mai mult decât o singură călătorie.