Chenghuangmiao (Strada Veche din Shanghai) — istorie, povești și circuite

Povestea Chenghuangmiao (Strada Veche din Shanghai)

Există un moment, undeva între mirosul de baozi aburinzi și sunetul clopotelor unui templu, în care Shanghaiul modern pare să dispară cu totul. Se întâmplă în Chenghuangmiao — numit în chineză 城隍庙, adică „Templul Zeului Orașului" — un ansamblu istoric din centrul metropolei care a supraviețuit secolelor, incendiilor și transformărilor radicale ale orașului din jur. Nu e un loc conservat în chihlimbar. Dimpotrivă, e viu, zgomotos, uneori copleșitor — și tocmai de aceea fascinant.

Istoria acestui loc începe în secolul al XIV-lea, în perioada dinastiei Ming. Templul principal, dedicat zeului protector al orașului, a fost construit în jurul anului 1403, în primii ani ai domniei împăratului Yongle. Zeul Chenghuang era, în credința taoistă chineză, un fel de magistrat divin — un spirit care veghea asupra bunăstării și moralității locuitorilor unui oraș. Fiecare așezare importantă din China imperială își avea propriul Chenghuang, iar cel din Shanghai a căpătat rapid o importanță deosebită, pe măsură ce orașul creștea ca port comercial. Complexul a fost extins și reconstruit de mai multe ori de-a lungul veacurilor, iar forma actuală a zonei comerciale din jurul templului s-a consolidat în epoca Qing, în secolele XVIII-XIX, când negustorii și meșteșugarii s-au adunat aici, transformând împrejurimile într-un bazar permanent.

Astăzi, Chenghuangmiao înseamnă mai mult decât un singur templu. Este un cartier întreg, organizat în jurul complexului religios și al celebrei Străzi Vechi din Shanghai — o zonă pietonală cu arhitectură tradițională, acoperișuri curbate cu țigle glazurate și fațade cu ornamente roșii și aurii. Vizitatorii pot intra în templul taoist propriu-zis, unde fumul de tămâie plutește continuu și localnicii vin să aprindă bețișoare și să se roage, dar pot explora și Grădina Yuyuan — un alt reper emblematic al zonului, datând din 1559, cu pavilioane, poduri în zig-zag și iazuri cu pești. Cele două obiective sunt vecine și se completează reciproc. Între ele și în jur se întinde labirintul de magazine și tarabe care vând mătase, ceai, bijuterii, obiecte din jad, suveniruri și tot felul de dulciuri tradiționale shanghaieze — printre care celebrele tangbao, coșulețe aburite cu supă înăuntru, care cer o anumită abilitate la consumat.

Pentru o vizită completă, care să includă atât templul, cât și Grădina Yuyuan și o plimbare prin bazarul din jur, sunt necesare cel puțin două până la trei ore. Zona poate fi aglomerată în orice anotimp, dar aglomerația atinge cote intense în weekend-uri și în perioadele de sărbătoare — în special de Anul Nou Chinezesc, când întregul cartier se acoperă de felinare roșii și devine unul dintre cele mai animate locuri din Shanghai. Dacă preferi un ritm mai liniștit, dimineața devreme în zilele de săptămână este momentul ideal. Accesul în zonă se face convenabil cu metroul, stația Yuyuan Garden de pe linia 14 sau stația People's Square pe mai multe linii, de unde se ajunge pe jos în câteva minute. Încălțămintea confortabilă este esențială — străzile sunt pavate cu piatră și există multe trepte în grădini și pavilioane.

Chenghuangmiao se integrează firesc într-un circuit mai amplu prin China, tocmai pentru că oferă un contrast pregnant față de cealaltă față a Shanghaiului. Dacă în aceeași zi ai văzut zgârie-norii din Pudong sau Bund-ul cu clădirile sale coloniale europene, o după-amiază petrecută în Strada Veche recalibrează perspectiva — îți arată că orașul are rădăcini adânci, anterioare oricărei influențe occidentale. În circuitele noastre care includ Shanghaiul, această zonă este de obicei vizitată alături de Grădina Yuyuan și de cartierul Xintiandi, formând împreună o secvență logică despre evoluția orașului. De acolo, traseul continuă spre Suzhou sau Hangzhou — orașe ale canalelor și grădinilor clasice —, unde atmosfera istorică din Chenghuangmiao capătă un context și mai larg, ajutând călătorul să înțeleagă, pas cu pas, complexitatea Chinei de ieri și de azi.