Mormant Ming — istorie, povești și circuite

Povestea Mormant Ming

În 1424, împăratul Yongle — cel care a ordonat construcția Oraşului Interzis — a murit în timp ce se îndrepta spre o campanie militară în Mongolia. Trupul său a fost adus înapoi la Beijing și înmormântat într-un loc ales cu grijă după principiile feng shui: o vale înconjurată pe trei laturi de munți, deschisă spre sud, la aproximativ 50 de kilometri de capitală. Aceasta a fost prima înmormântare imperială din ceea ce urma să devină cel mai mare complex funerar al Chinei medievale.

Cunoscut în chineză drept 明十三陵 (Míng Shísān Líng) — adică „Cele treisprezece morminte Ming" — complexul se întinde pe o suprafață de aproape 40 de kilometri pătrați și găzduiește mormintele a 13 dintre cei 16 împărați ai dinastiei Ming, alături de soțiile, concubinele și o parte dintre curtenii lor. Construcția a continuat neîntrerupt timp de peste două secole, din 1409 până în 1644, când dinastia a căzut. Fiecare mormânt are propria sa curte, propriile pavilioane și propriul tumul funerar, toate legate printr-un drum ceremonial comun — Shendao, sau „Drumul Spiritelor" — flancat de 36 de statui monumentale din piatră reprezentând animale sacre și funcționari imperiali. Statuile, sculptate în perechi și alternând pozițiile în picioare cu cele așezate, au rolul de a proteja sufletele împărăților în drumul lor spre lumea de dincolo.

Dintre toate mormintele, trei sunt deschise vizitatorilor. Changling este cel mai mare și mai bine conservat — mormântul chiar al lui Yongle — și impresionează prin Sala Lingen, o construcție din lemn de cedru roșu cu o suprafață de peste 1.900 de metri pătrați, susținută de 60 de coloane masive, fiecare dintr-un singur trunchi de copac. Este una dintre cele mai mari structuri din lemn păstrate din China. Dingling este singurul mormânt ale cărui camere funerare subterane au fost excavate și sunt accesibile publicului. Săpăturile arheologice din 1956-1958 au scos la iveală un labirint de încăperi la o adâncime de 27 de metri, unde au fost descoperite peste 3.000 de artefacte — veșminte imperiale, bijuterii, vase din porțelan și aur. Mormântul aparține împăratului Wanli, care a domnit 48 de ani și care, potrivit cronicilor, a refuzat să își primească miniștrii în audiență timp de aproape trei decenii. Zhaoling, cel de-al treilea mormânt deschis, este mai modest ca dimensiuni, dar oferă o imagine clară a arhitecturii funerare Ming fără aglomerația din celelalte două situri.

Vizita completă a complexului — incluzând Drumul Spiritelor, Changling și Dingling — durează între trei și patru ore. Dacă adăugați și Zhaoling, planificați o zi întreagă. Cea mai bună perioadă pentru o vizită este toamna, între septembrie și noiembrie, când temperatura este plăcută și vegetația din vale capătă culori calde. Primăvara, în aprilie-mai, este de asemenea agreabilă. Vara poate fi caniculară, iar iarna friguroasă. Complexul se află la aproximativ 50 de kilometri nord-vest de Beijing și poate fi atins cu autobuzul turistic 872 din stația Deshengmen sau cu un taxi. Purtați încălțăminte comodă — distanțele dintre pavilioane sunt considerabile — și acordați atenție faptului că intrarea în camera funerară subterană de la Dingling presupune coborârea unor trepte abrupte.

Mormintele Ming fac parte, în mod firesc, din circuitele turistice dedicate Chinei imperiale, alături de Marele Zid de la Mutianyu sau Badaling — aflat la doar câțiva kilometri distanță — și de Orașul Interzis din centrul Beijingului. Incluse într-un circuit de 10-14 zile prin China, aceste trei obiective se completează remarcabil: Orașul Interzis arată cum trăiau împărații, Mormintele Ming arată cum erau pregătiți pentru moarte, iar Marele Zid pune în perspectivă ambiția și forța de muncă pe care aceeași dinastie a mobilizat-o pentru a construi un imperiu. Un circuit bine structurat prin China de nord oferă contextul necesar pentru a înțelege nu doar arhitectura acestor locuri, ci și logica unei lumi care a funcționat după reguli cu totul diferite de ale noastre.