Gradina Lingering — istorie, povești și circuite

Povestea Gradina Lingering

În 1593, un înalt funcționar imperial pe nume Xu Taishi a ridicat în orașul Suzhou o grădină pe care a numit-o inițial „Grădina Celor Cinci Piscuri". Nu și-a imaginat că, patru secole mai târziu, locul acela va fi vizitat de milioane de oameni din toată lumea și va figura pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Grădina a schimbat de mai multe ori proprietarul și numele, iar forma pe care o vedem astăzi datează în mare parte din perioada dinastiei Qing, după restaurările din 1876. Denumirea actuală în chineză este 留园 (Liú Yuán) — literalmente „Grădina care Rămâne" sau „Grădina Liniștirii" — un nume care a apărut tocmai pentru că unul dintre foștii proprietari dorea ca locul să dăinuie, să reziste timpului.

Cu o suprafață de aproximativ 2,3 hectare, Liú Yuán este considerată una dintre cele patru mari grădini clasice ale Chinei, alături de Grădina Umilului Administrator, Grădina Valurilor și Grădina Leului. Ceea ce o diferențiază este modul în care spațiul este organizat: grădina este împărțită în patru zone distincte — centrală, estică, nordică și vestică — fiecare cu un caracter propriu, conectate printr-un labirint de coridoare acoperite lung de peste 700 de metri. Aceste coridoare nu sunt simple căi de trecere. Pereții lor sunt perforați cu ferestre de forme neobișnuite — hexagonale, în formă de vază, de floare de prun — prin care priveliștile din grădină sunt „tăiate" și prezentate ca niște tablouri în mișcare. Privești prin fiecare deschidere și vezi altceva: o stâncă acoperită de mușchi, un bazin cu pești, o ramură de bambus.

Piesa centrală a întregului ansamblu este Stânca de Jad (冠云峰, Guān Yún Fēng), o formațiune de calcar înaltă de 6,5 metri, adusă din Lacul Tai în perioada Song și considerată una dintre cele mai prețioase pietre decorative din China. Întreaga grădină din zona estică a fost concepută, de altfel, ca un cadru pentru această piatră. Lângă ea se află trei pavilioane dedicate exclusiv contemplării ei din unghiuri diferite. În cultura chineză clasică, pietrele nu sunt simple decoruri — ele sunt obiecte de meditație, apreciate după criterii precise: subțirime, perforare, cutare și transparență. Guān Yún Fēng îndeplinește toate aceste criterii și a fost venerată de colecționari timp de secole. Dincolo de această piatră celebră, grădina adăpostește și o impresionantă colecție de mobilier din lemn de trandafir din perioada Ming și Qing, expusă în saloanele interioare. Piesele nu sunt replici. Sunt originale.

Vizita completă a grădinii durează între o oră și jumătate și două ore, în funcție de ritmul ales. Cea mai bună perioadă pentru a o vedea este primăvara, între martie și mai, când glicina și magnolie înfloresc în curtea principală, dar și toamna, când frunzele de arțar colorează aleile. Vara poate fi călduroasă și aglomerată, mai ales în weekend. Grădina se află în centrul orașului Suzhou, la aproximativ 80 de kilometri vest de Shanghai, accesibilă cu trenul de mare viteză în mai puțin de 30 de minute. Din gara Suzhou, se poate ajunge cu metroul sau cu taxiul în circa 15 minute. Este recomandat să vizitați dimineața devreme, când lumina este mai blândă și grupurile de turiști sunt mai rare. Intrarea se face pe o alee îngustă, aproape ascunsă în șirul de prăvălii de pe strada Liuyuan Road — un detaliu arhitectural intenționat, menit să separe brusc zgomotul orașului de liniștea grădinii.

Liú Yuán face parte din circuitele turistice dedicate Chinei clasice și se integrează natural într-un traseu care include Shanghaiul modern, canalele din Suzhou și, mai departe, Nanjingul istoric sau lacul Hangzhou. Într-un circuit organizat prin China, Suzhou apare de obicei ca o escală de o zi sau două, suficient pentru a vizita două-trei grădini și a înțelege de ce orașul a fost numit, de secole, „Veneția Orientului". Grădina Lingering nu este un simplu punct bifat pe o hartă turistică — este un loc care impune un alt ritm, o altă atenție. Cei care îi acordă timp descoperă că arhitectura chineză clasică nu construiește spații, ci construiește priviri.