Muntii Hallelujah — istorie, povești și circuite

Povestea Muntii Hallelujah

În 2010, după lansarea filmului Avatar al lui James Cameron, autoritățile din provincia Hunan au luat o decizie neobișnuită: au redenumit oficial unul dintre stâlpii de gresie din parcul național Zhangjiajie. Formațiunea cunoscută până atunci drept „Coloana Cerului Sud" a primit numele de Avatar Hallelujah Mountain — un gest prin care China recunoștea oficial că peisajul virtual al planetei Pandora fusese inspirat direct de acest colț din lumea reală. Nu e o legendă de marketing. E un fapt documentat, confirmat de însuși echipa de producție a filmului.

Munții Hallelujah — numiți în chineză 哈利路亚山 (Hālìlùyà Shān) — fac parte din Parcul Național Forestier Zhangjiajie, primul parc național de acest tip din China, înființat în 1982 în provincia Hunan. Întreaga zonă se întinde pe aproximativ 4.810 hectare și adăpostește peste 3.000 de coloane de cuarțit care se înalță vertical din pădure, unele depășind 200 de metri înălțime. Procesul geologic care le-a format a durat sute de milioane de ani: apa, vântul și eroziunea au sculptat treptat un platou de gresie până când au rămas doar aceste structuri verticale, înguste, acoperite de vegetație. Privite din anumite unghiuri, coloanele par suspendate în aer, mai ales când văile dintre ele se umplu cu ceață dimineața devreme.

Dincolo de peisajul geologic, zona oferă câteva experiențe pe care puțini vizitatori le uită cu ușurință. Podul de sticlă Zhangjiajie, inaugurat în 2016, se întinde pe 430 de metri peste o prăpastie de 300 de metri adâncime — a fost, la momentul construcției, cel mai lung pod de sticlă din lume. Funicularul Bailong, sau „Liftul Dragon Alb", este și el o construcție remarcabilă: urcă 326 de metri de-a lungul peretelui unei stânci verticale și a fost inclus în Cartea Recordurilor ca cel mai înalt lift în aer liber din lume. Nu sunt atracții concepute pentru a impresiona prin artificii — sunt pur și simplu soluții inginerești adaptate unui teren care altfel ar fi aproape inaccesibil. Traseele de drumeție din parc variază de la plimbări relaxate pe poteci amenajate până la urcușuri mai solicitante spre platoul Yuanjiajie, de unde priveliștea asupra coloanelor de piatră este cea mai completă.

Cea mai bună perioadă pentru a vizita Zhangjiajie este primăvara (martie–mai) sau toamna (septembrie–noiembrie), când temperaturile sunt moderate și vegetația oferă un contrast puternic cu culoarea gri-gălbuie a stâncilor. Vara aduce căldură și umiditate, dar și ceața dimineții care creează atmosfera aceea particulară pe care o știm din imagini. Iarna, zona se acoperă uneori cu zăpadă, transformând complet aspectul peisajului. O vizită completă a parcului necesită minimum două zile, ideală fiind o ședere de trei zile pentru a parcurge principalele trasee fără grabă. Aeroportul Zhangjiajie Hehua asigură legături directe cu Beijing, Shanghai și alte orașe mari din China. Din oraș, parcul se află la aproximativ 30 de kilometri.

Munții Hallelujah se integrează firesc într-un circuit mai amplu prin China, alături de obiective precum orașul vechi Fenghuang — aflat la câteva ore distanță prin provincie —, sau marile metropole ale țării. În cadrul unui circuit organizat prin China, Zhangjiajie reprezintă acel punct de echilibru dintre natură și civilizație, dintre peisaj și poveste. După marile orașe cu ritmul lor intens, parcul oferă o cu totul altă perspectivă asupra dimensiunii și diversității acestei țări. Un circuit bine construit va include întotdeauna câteva zile în această zonă, timp suficient pentru a înțelege de ce un regizor de la Hollywood a ales tocmai aceste stânci drept model pentru o lume imaginară.