Hue — istorie, povești și circuite

Povestea Hue

În 1993, UNESCO a trecut Hue pe lista patrimoniului mondial, dar orașul își purta deja de câteva secole titlul neoficial de inimă spirituală a Vietnamului. Localnicii încă îi spun "Cố đô" — vechea capitală — și nu e o formulă goală. Între 1802 și 1945, timp de treisprezece generații, aici a domnit dinastia Nguyen, ultima familie imperială a țării, iar orașul păstrează și astăzi acel aer de reședință regală care refuză să se stingă complet, chiar dacă războiul a lăsat urme adânci pe zidurile lui.

Centrul vizitei este Citadela, un complex fortificat construit începând din 1805 de împăratul Gia Long, primul conducător al dinastiei Nguyen. Zidurile, groase de peste doi metri și lungi de aproape zece kilometri, înconjoară Orașul Imperial (Hoàng Thành), care la rândul lui protejează Orașul Interzis Purpuriu — zona rezervată exclusiv familiei imperiale, inspirată vizibil din Orașul Interzis de la Beijing. Poarta Ngo Mon, cu turnul ei cu cinci fronton­uri, e locul de unde împăratul Bao Dai, ultimul monarh vietnamez, și-a citit abdicarea în 1945, punând capăt oficial monarhiei. Multe clădiri au fost avariate grav în timpul Ofensivei Tet din 1968, când Hue a devenit unul dintre cele mai sângeroase teatre de luptă ale războiului din Vietnam, iar reconstrucția, sprijinită și de fonduri UNESCO, continuă și acum, bucată cu bucată.

Dincolo de Citadelă, râul Song Huong — Râul Parfumat, numit așa pentru mirosul florilor care cad pe apă toamna din grădinile din amonte — traversează orașul și duce spre mormintele imperiale, presărate pe dealurile din jur. Cel al împăratului Tu Duc, construit între 1864 și 1867, e de fapt un complex întreg cu pavilioane, lac și chioșcuri, unde împăratul venea să scrie poezie și să pescuiască încă din timpul vieții. Mormântul lui Khai Dinh, terminat în 1931, surprinde prin combinația neobișnuită de elemente vietnameze, franceze și gotice, semn al perioadei coloniale în care a fost construit. Nu foarte departe se află și Pagoda Thien Mu, ridicată în 1601, cu turnul ei octogonal de șapte etaje, cel mai fotografiat simbol religios al orașului.

O vizită completă la Hue cere cel puțin o zi întreagă, ideal două, ca să prinzi și Citadela, și câteva morminte, și o plimbare pe râu cu o barcă tradițională dragon boat. Perioada optimă e din primăvară până la începutul verii — martie-mai — pentru că vara aduce căldură umedă apăsătoare, iar din septembrie până în noiembrie zona e expusă la ploi abundente și, ocazional, taifunuri. Orașul are aeroport propriu (Phu Bai), dar majoritatea turiștilor ajung pe drumul terestru sau feroviar dintre Hanoi și Ho Chi Minh City, traseul trecând prin trecătoarea Hai Van, una dintre cele mai fotogenice porțiuni de coastă din Vietnam. Merită rezervat timp și pentru bucătăria locală: Hue e considerat capitala gastronomică a țării, cu specialități precum bun bo Hue, o supă picantă de tăiței cu carne de vită, moștenită direct din bucătăria de curte.

În majoritatea circuitelor prin Vietnam, Hue apare ca o oprire firească între Hanoi și Hoi An sau Da Nang, parte a traseului care urmează coasta centrală a țării. Combinația funcționează bine: după intensitatea urbană a Hanoi-ului și peisajele din Baia Ha Long, Hue oferă un ritm mai domol, o incursiune în istoria monarhică a Vietnamului, înainte de a continua spre străzile luminate de lanterne din Hoi An sau spre plajele din Da Nang. Pentru cei care vor să înțeleagă nu doar geografia, ci și memoria acestei țări, popasul la Hue completează firesc imaginea de ansamblu a unui circuit prin Vietnam.

Planifică-ți vizita la Hue — consultă circuit Vietnam cu grup.