Parcul Național Phu Quoc — istorie, povești și circuite

Povestea Parcul Național Phu Quoc

La prima vedere, Phu Quoc pare doar insula cu plaje albe și stațiuni noi, construite parcă peste noapte pentru turiștii care fug de aglomerația din Ho Chi Minh City. Dar dacă te îndepărtezi câțiva kilometri de coastă, spre nord și spre est, peisajul se schimbă radical: drumuri de pământ roșu, copaci înalți de zeci de metri, sunetul insectelor și al păsărilor acoperind orice altceva. Acolo începe Vườn quốc gia Phú Quốc — Parcul Național Phu Quoc, cum e cunoscut oficial în vietnameză, o zonă protejată care acoperă aproape 70% din suprafața insulei.

Parcul a fost înființat în 2001, printr-o decizie a guvernului vietnamez de a proteja ceea ce mai rămăsese din pădurea tropicală originală a insulei, într-o perioadă în care dezvoltarea turistică începea deja să schimbe rapid fața locului. În 2010, UNESCO a inclus parcul într-o rezervație mai amplă a biosferei, recunoscând valoarea ecosistemului — o combinație rară de pădure tropicală de câmpie, mangrove de coastă și zone umede. Aici trăiesc specii pe care rar le vezi în altă parte din Vietnam: macaci cu coadă lungă, veverițe zburătoare, numeroase specii de păsări migratoare și, spun localnicii, chiar și câteva exemplare izolate de urs malaez, deși observațiile confirmate sunt extrem de rare.

Ce poți face concret acolo? Traseele de drumeție sunt principala atracție — unele scurte, de o oră, altele care necesită o zi întreagă și un ghid local, mai ales dacă vrei să ajungi la cascadele Suoi Tranh sau Suoi Da Ban, ascunse în interiorul pădurii. Suoi Da Ban, cu bazinele ei naturale de piatră unde apa se adună înainte de a cădea mai departe, este un loc unde localnicii vin să se răcorească departe de plajele aglomerate. Există și trasee cu bicicleta, potrivite pentru cei care vor să vadă mai mult teren într-un timp mai scurt, precum și puncte de observație de unde se vede toată partea nordică a insulei, cu golfuri mici și insulițe presărate în larg.

Vizita ideală durează între jumătate de zi și o zi întreagă, în funcție de câte trasee vrei să parcurgi. Cea mai bună perioadă este sezonul uscat, din noiembrie până în martie, când ploile sunt rare și potecile ușor de parcurs — în sezonul umed, din mai până în octombrie, unele drumuri devin greu accesibile, deși pădurea capătă un verde mult mai intens. Accesul se face fie cu mașina, fie cu scuterul închiriat din orașul Duong Dong, principala așezare a insulei, de unde parcul e la aproximativ 20-30 de minute distanță. Recomandarea general valabilă: încălțăminte solidă, apă suficientă și, dacă te aventurezi pe traseele mai lungi, un ghid local care cunoaște bine zona — semnalizarea nu e mereu clară, iar pădurea deasă poate dezorienta rapid pe cineva neobișnuit cu terenul.

Într-un circuit turistic prin Vietnam care include Phu Quoc, parcul național se integrează firesc ca o pauză de natură între zilele petrecute pe plajă sau vizitele la fermele de perle și piper, specifice insulei. Multe circuite combină o dimineață de drumeție în parc cu o după-amiază la una dintre plajele din sud, precum Sao Beach, sau cu o vizită la Vinpearl Safari, aflat la marginea zonei protejate. Pentru cei care ajung în Phu Quoc după un traseu prin Hanoi, Ha Long Bay sau Ho Chi Minh City, contrastul e evident: aici ritmul e mai lent, iar parcul național oferă exact tipul de respiro natural care completează un itinerariu altfel plin de orașe și monumente istorice.

Rezervă vacanțe în Vietnam și descoperă Parcul Național Phu Quoc pe îndelete.